*** La originile sale, cuvântul fericire însemna un fel de noroc orb, o soartă zâmbitoare. Aflăm că românescul ferice provine din latinescul felix, cu un sens polivalent: „norocos”, „de succes”, „de bun augur”, „roditor”, „înfloritor”, „prosper”. De aici avem în italiană felicita și în spaniolă felicidad. Latinii utilizau și cuvântul fortuna („fericire”, „soartă”), originar din […]