***

E suficient să privăm oamenii de doza lor zilnică de plăcere – de ceașca de cafea, de accesul la rețelele sociale, de sex, de serialul lor preferat, de somnul odihnitor, de alte satisfacții minore, ca percepția lor subiectivă de fericire să sucombe în mod dramatic.

Când balanța satisfacții versus insatisfacții suferă un dezechilibru în favoarea insatisfacțiilor, a stresului și a frustrărilor, individul se simte brusc nefericit, oricât de montat era anterior că ar avea „o viață fericită și mulțumitoare”. Iluzoria stare de fericire dispare odată cu dispariția stimulilor care creează plăcere și bucurie; și odată cu apariția durerilor fizice sau a suferințelor mintale (legate de sănătatea celor apropiați, de exemplu).

Priviți la copiii mici, care pot trece momentan de la o stare de bucurie la una de isterie și viceversa, și veți înțelege prototipul stărilor adulte de fericire. A fi fericit azi și nefericit mâine (ceea ce se întâmplă frecvent), dovedește că suntem la modul practic satisfăcuți azi și nesatisfăcuți mâine; e pură fiziologie.

În Jurnalul unui om dezamăgit, Barbellion, care suferea dureri fizice din cauza sclerozei multiple, își descria în modul următor stările sale psihice: „De câteva zile, emoțiile mele trec prin schimbări caleidoscopice, nu doar de la o zi la alta, ci de la o oră la alta. Zece minute în șir sunt fericit sau nefericit, sau ranchiunos, veninos, iubitor, generos, nobil, furios, sau pus pe moarte de om – aș putea cronometra totul.” Este evident că fericirea atât de schimbătoare simțită de Barbellion era doar expresia unor schimbări subite în confortul lui fizic.  

Și apropo de cafeaua pomenită mai sus. Știm cu toții că o ceașcă de cafea are efecte pozitive asupra tonusului fizic și mintal, iar multă lume extinde beneficiile acestei băuturi și asupra stării generale de bine și consideră că băutul cafelei reprezintă o condiție-cheie a fericirii. Există o asemenea percepție. Însă cercetătorii au decis să verifice prin metode științifice această asumpție și au analizat efectele pe termen mediu și lung ale cafelei asupra stării de optimism și fericire, luând în examinare un eșantion foarte larg, format din câteva zeci de mii de femei. Rezultatele obținute arată o asociere foarte slabă sau nulă dintre consumul moderat de cafea și așa-zisul well-being pe termen lung, iar la persoanele care depășesc 4 cești de cafea pe zi se înregistrează cu timpul chiar o reducere a nivelului de percepție a fericirii (Qureshi et al., 2022). Deci, nu – cafeaua nu oferă fericire, orice ar spune unele titluri din presa de cancan.        

Aceeași eroare o comit revistele care susțin că „exercițiile fizice ne fac fericiți”. Nu fericiți, doamnelor și domnilor, ci satisfăcuți fiziologic (în perimetrul câtorva ore), or, se știe că sportul activează zonele din creier responsabile pentru recompensa dopaminică a efortului; starea de bine după sport este natura naturans (e ceea ce oferă organismului nostru natura însăși). De altfel, dacă ne ducem la sursa științifică a studiului despre efectele sportului (Chekroud et al., 2018), constatăm că autorii nu pomenesc cuvântul fericire (happiness) în lucrarea lor, ci susțin că exercițiile fizice întăresc sănătatea mintală a indivizilor. Despre „fericirea provenită din sport” au scris jurnaliștii, cei care-s obișnuiți să facă comerț cu interpretările, să facă din țânțar armăsar și să pună titluri bombastice; și deseori anume în așa mod, pe calea diletantismului și a șabloanelor jurnalistice ajung la public tot felul de știri despre „fericire”.

Deci, încă o dată – să nu confundăm satisfacția de-o oră sau de-o zi cu fericirea care se vrea simțită în toată perspectiva vieții. Impresia de clipă fericită nu e altceva decât o decantare cognitivă și filosofică a unor stări de bine; hiperbolizăm fiziologicul după hatârul minții noastre, obișnuită să opereze cu etichetări exagerate și cu simboluri idealizate.

Pe de altă parte, aceeași fiziologie ne poate submina ușor cele mai intense stări psihice pozitive; emoțiile noastre sunt înfundate în organic și, cum numai se produce un stres puternic, se schimbă puțin biochimia din creier și se blochează pentru câteva ore neuromediatorii, impresia noastră despre viață (pe moment) se poate schimba în mod cardinal. Cu adevărat, viața emoțională a omului este viața sistemului său nervos; iar percepția de fericire nu e decât o abstracțiune în mijlocul acestei dinamici organice.      

***

© Dorian Furtună

Cartea „Iluzia fericirii” poate fi găsită aici (în Republica Moldova):

https://www.bestseller.md/iluzia-fericirii.html

Și în România, aici:

https://www.bestseller.ro/iluzia-fericiri-dorian-furtuna.html